24 februarie – Dragobetele, sărbătoarea dragostei

          Dragobetele este patronul dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești, fiind identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. Dragobetele era o făptură mitică, tânăr, voinic, frumos și bun, de ziua lui organizându-se petreceri, deseori urmate de căsătorii. El este protectorul și aducătorul iubirii în casă și în suflet. 

          Simeon Florea Marian afima că, după credința poporului, aceasta este ziua în care toate păsările și animalele se împerechează, în care „băieții și fetele au deci credință nestrămutată că în această zi trebuie ca și ei să glumească, să facă Dragobetele, după cum zic ei, ca să fie îndrăgostiți în tot timpul anului”. 

          Într-o legendă din comuna Albeni, Dragobete Iovan, fiul Babei Dochia, era „o ființă, parte omenească și parte îngerească, un june frumos și nemuritor, care umblă în lume ca și Sântoaderii și Rusalele, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme și fărădelegi”. 

          Dragobetele mai poate fi întâlnit și sub denumirea de „Dragomir”, un cioban care o însoțește pe Baba Dochia în călătoriile prin munți. O altă reprezentare a acestuia este cea a unei plante, numite Năvalnic, în folclor fiind răspândită ideea că Maica Domnului l-a transformat în aceasta pe Dragobete deoarece el a încercat din nesăbuință să-i încurce cărările. Dragobetele mai are și alte nume: „Cap de primăvară”, „Cap de vară”, „Sânt Ion de primăvară”, „logodnicul pasărilor”, „Dragomiru-Florea” sau „Granguru”. 

       În anumite sate ale României, din pământ se scot, de Dragobete, rădăcini de spânz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli. 

          Fiind o sărbătoare strâns legată de fertilitate, fecunditate și de renașterea naturii, în această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. 

          Femeile obișnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase întreg anul. 

          Fetele tinere necăsătorite strângeau de cu seara ultimele rămășițe de zăpadă, numită zăpada zânelor (se credea că această zăpadă s-a născut din surâsul zânelor), iar fetele își clăteau chipul cu această apă pentru a deveni la fel de frumoase și atrăgătoare ca și zânele. Această apaă era folosită și pentru diferite descântece de dragoste. 

          Îmbrăcați de sărbătoare, fetele și flăcăii se întâlneau în fața bisericii și plecau să caute prin păduri și lunci, flori de primăvară. Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar în jurul lor stăteau și vorbeau fetele și băieții. La ora prânzului, fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit zburătorit, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior și o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. De aici provine expresia Dragobetele sărută fetele!. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi, Dragobetele fiind un prilej pentru a-ți afișa dragostea în fața comunității. Iar dacă în această zi nu se va fi întâlnit fata cu vreun băiat, se crede că tot anul nu va fi iubită de nici un reprezentat al sexului opus. 

          În această zi, nu se coase și nu se lucrează la câmp și se face curățenie generală în casă, pentru ca tot ce urmează să fie cu spor.

          Nu ai voie nici să plângi în ziua de Dragobete, pentru că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri și supărări în lunile următoare. 

          Bărbații nu au voie să necăjească femeile și nici să se angajeze în gâlcevi, căci altfel îi așteaptă o primăvară cu ghinion și un an deloc prielnic. Atât băieții, cât și fetele au datoria de a se veseli de Dragobete pentru a avea parte de iubire întreg anul. Haideți, deci, să zâmbim în ziua de Dragobete: 

Cupidon și Dragobete 

Cupidon şi Dragobete 

Adună băieţi şi fete, 

Unind inimi rătăcite 

Ce tânjesc, stând adormite. 

Fetele pot să aleagă, 

Băieţii taine dezleagă, 

Legându-se pentru probă, 

Printr-un deghizat în robă. 

Timpul face şi desface 

Dacă-ţi place sau nu-ţi place, 

Printre îndrăzneli şi fiţe 

Reuşind să lege iţe. 

Dragobete blând şi darnic 

Se-nfăşoară ca năvalnic, 

Patimi vechi le reaprinde, 

Timide fete-n plasă prinde. 

* De Dragobete: 

Pentru a-și demonstra iubirea faţă de ea, el a escaladat cel mai înalt munte, a traversat înot cel mai mare ocean, a traversat pe jos cel mai cumplit deşert… însă între timp ea l-a părăsit, deoarece el nu era niciodată acasă să ducă gunoiul… 

* Dacă vrei să afli cât de mult ne iubim, ieși afară în ploaie și întinde mâinile: câte picături prinzi, atât mă iubești; câte picături scapi, atât te iubesc! 

* La o florărie: 

- Aveți felicitări pentru ziua de Dragobete, cu mesajul: „Tu ești unica mea iubire”? 

- Da, sigur. 

- Dați-mi și mie trei bucăți, vă rog. 

* Ea: 

- Toate fetele de la mine de la servici au primit flori de Dragobete, sunt absolut superbe! 

El: 

- Mda, probabil de aceea au primit flori... 

* La cinematograf, de Dragobete: 

Vânzătoarea de la bufet se adresează unei tinere perechi: 

- Popcorn nu doriți? 

- Nu, mulțumesc. 

- Dar Coca - Cola? 

- Nu. 

- Poate niște gumă de mestecat? 

- Nu, nu, nu! 

Vânzătoarea, întorcându-se cu ciudă, mârâie: 

- Ucigașul... e șoferul!  

* Ce surprize poți face: 

Surprinde-ți iubitul de Dragobete: fă-ți altul! 

sau: 

Surprinde-ți iubita de Dragobete: prezintă-i-o soției! 

* Vasile îl întreabă pe Ion: 

- Măcar acum, de Dragobete, spune-mi și mie: cum reușești tu să ai așa de multe femei? 

- Simplu: click dreapta, save image as… 

Surse: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dragobete