Dragostea e oarba?

         Toata lumea este de acord cu faptul ca dragostea e oarba, cica este o axioma care nu mai trebuie demonstrata. Dar de ce este oarba? Pentru ca alegem cu inima, nu cu capul, atunci cand ne indragostim. Foarte rar ascultam ce ne spune mintea. Stiti caricatura aceea cu creierul care ameninta inima ca o omoara daca se mai indragosteste? Asta pentru ca se gandeste (doar e creier!) ca dragostea e o boala. Nu se spune ca ne imbolnavim de dragoste sau ca suferim de „boala dragostei”? Dar biata inimioara nu asculta niciodata povetele creierului, si de aici o multime de necazuri. Organizatia Mondiala a Sanatatii considera chiar ca dragostea este o afectiune psihica (nu glumesc!). Neurologii, pe de alta parte, au ajuns la concluzia ca, atunci cand suntem indragostiti, partea din creier atribuita gandirii critice nu mai lucreaza ca de obicei. 

Ti-am scris (Aura Popa)

Ti-am scris si ieri, iti scriu si azi un gand 
Si maine de va fi-ti voi scrie iar, 
Sa-ti amintesc, cu fiecare rand 
Iubirea noastra. De-o fi in zadar 

Si niciodata nu ma vei citi 
La candela unei sperante noi 
Cu o privire care va zambi, 
N-am sa imi cer cuvintele-napoi. 

Cautarea dragostei

           Nu te gandi ca ai cele mai multe sanse sa gasesti iubirea la intersectia latitudinii de 46.3° nord cu longitudinea de 25.2° est; mai bine deschide-ti sufletul pentru a o gasi sau pentru a fi gasit. Fii pregatit sa primesti iubirea in viata ta, deoarece nu o vei primi atunci cand o astepti cu infrigurare, ci tocmai atunci cand, relaxat, iti deschizi sufletul pentru a o intalni.

         Sigur, sunt persoane care nu cred in existenta dragostei, poate, cel mult, in atractia fizica si… cam atat. De aceea nici nu cauta dragostea, ci doar satisfacerea unei nevoi fizice.

         Mark Twain ne sfatuia: “Cauta iubirea cu inima, nu cu capul”; altfel vei provoca razboi intre acestea doua.