Orice, pentru tine! (Aura Popa)

Ţi-am spus poate prea rar cât te iubesc 
Şi doar sporadic că mi-e dor de tine! 
Credeam că simţi şi fără să-ţi vorbesc 
Cât anotimp de drag rodeşte-n mine, 

Cât zbor înmugureşte-n aripi noi 
Când ochii tăi încercuiesc lumină 
În oaza mea-nverzită-n gând de ploi, 
Minată cu seminţe de verbină,  

Cât răsărit veghează să zâmbeşti 
În orice vis şi-n orice întâmplare. 
Credeam că ştii, că-ţi sunt şi că îmi eşti 
Rostogolitul bulgăre de soare. 

Ţi-o spun destul de rar, dar te iubesc 
Şi-n fiecare zi mi-e dor de tine! 
Dar dacă vrei într-una să-ţi vorbesc 
O fac şi-n scris, numai să-ţi fie bine!

Ti-am scris (Aura Popa)

Ti-am scris si ieri, iti scriu si azi un gand 
Si maine de va fi-ti voi scrie iar, 
Sa-ti amintesc, cu fiecare rand 
Iubirea noastra. De-o fi in zadar 

Si niciodata nu ma vei citi 
La candela unei sperante noi 
Cu o privire care va zambi, 
N-am sa imi cer cuvintele-napoi. 

Gand somnoros (Aura Popa)

Dac-ai fost vis ai fost cel mai frumos 
Pe care-as fi putut sa-l am vreodata! 
Nu-ncerc de mintea mea sa te descos 
Sau sa-ti sterg tarmul... Asta niciodata! 

Inca mai simt nisipul tau arzand 
Sub talpile desculte de cuvinte 
Si perlele ce mi le-ai pus razand 
La gatul unui gand nu prea cuminte. 

Noi… (Aura Popa)

Noi nici n-avem un cântec doar al nostru
Pe care în duet să-l fredonăm.
Nici murgi de noapte fără de căpăstru  
Şi fără şa, pe care să urcăm.


Ca să culegem stelele cu mâna.
N-avem nici paşi pentru-acel dans tăcut,
Nici aură ca să ne vadă luna
Cu ochi de cer în raiul de-nceput.