Te iubesc, deci… exist (Mitră Maria Claudia)

 
Mi-am dorit să îţi scriu doar un vers, 
dar cuvintele erau prea puţine, 
ar fi fost un veşmânt mult prea şters, 
prea sărac să te-mbrace pe tine. 

Din culorile lumii am vrut 
să îţi fac, mai apoi, un portret, 
strălucire să-i dau n-am ştiut, 
curcubeul să fi fost…desuet? 

Orice, pentru tine! (Aura Popa)

Ţi-am spus poate prea rar cât te iubesc 
Şi doar sporadic că mi-e dor de tine! 
Credeam că simţi şi fără să-ţi vorbesc 
Cât anotimp de drag rodeşte-n mine, 

Cât zbor înmugureşte-n aripi noi 
Când ochii tăi încercuiesc lumină 
În oaza mea-nverzită-n gând de ploi, 
Minată cu seminţe de verbină,  

Cât răsărit veghează să zâmbeşti 
În orice vis şi-n orice întâmplare. 
Credeam că ştii, că-ţi sunt şi că îmi eşti 
Rostogolitul bulgăre de soare. 

Ţi-o spun destul de rar, dar te iubesc 
Şi-n fiecare zi mi-e dor de tine! 
Dar dacă vrei într-una să-ţi vorbesc 
O fac şi-n scris, numai să-ţi fie bine!

Ce simplu mi-ar fi daca nu te-as iubi (Adrian Paunescu)

Altceva nu-i nimic 
si mereu ma complic 
si ce simplu mi-ar fi, 
daca nu te-as iubi. 

Daca m-as lua dupa pretexte, 
daca as trage unde e usor, 
nici nu trebuia sa aud de tine 
si-mi era mai de folos sa mor. 

M-am bagat de bunavoie sluga, 
dragostei morale ce ti-o port, 
dar pricep ca mi-ar fi fost rentabil 
sa privesc destinul ca pe un sport. 

Spune-mi… (Grigore Vieru)

- Spune-mi ce simti 
Cand vin catre tine? 
- Nu stiu. Te iubesc. 
- Spune-mi, 
 Ce simti 
Cand gura mea te saruta? 
- Nu stiu. Te iubesc.