Mi-a plăcut o epigramă intitulată “Oglinda”, care spunea: “Scumpă nu-i nici pe departe/ O găseşti la tot românul/ Şi-are mare calitate/ Că nu-şi laudă stăpânul” (Laurian Ionică).
Ei bine, gândește-te că viața este ca o oglindă: dacă o privești zâmbind, îți va zâmbi și ea; dacă o vei privi cu o față tristă sau gânditoare, îți va întoarce aceeași stare de spirit și vei reuși doar să te adâncești în acea stare neplăcută. Dacă îți vei aminti acest lucru data viitoare când te vei privi în oglindă, încearcă acest experiment: dacă ai o stare de spirit negativă, schimbă-ți mina, look-ul; să vedem: așa este cum spuneam? Încearcă să zâmbești, chiar dacă îți va fi greu la început, chiar dacă inițial va fi un zâmbet forțat; după câteva clipe, vei constata că devine din ce în ce mai ușor, până când, privindu-ți în oglindă chipul zâmbitor, vei rezona cu acesta și vei scăpa de starea negativă care te chinuia. Și dacă vei continua să zâmbești și să te gândești la lucruri frumoase, nu numai că vei scăpa complet de acea stare proastă, dar, privind în urmă, te vei întreba de ce a trebuit să gândești altfel și să-ți creezi singur o asemenea stare negativă?! Ia să faceți o “probă” după ce citiți asta, să vedem, am sau nu dreptate?
