15 ianuarie – Ziua Culturii Române și aniversarea zilei de naștere a lui Eminescu

(Articolul conține câteva date referitoare la Ziua Culturii Române, la Eminescu, bancuri și câteva videoclipuri legate de această temă.) 

             Ziua Culturii Naționale este ziua în care celebrăm un mare creator, dar și ziua de reflecție asupra culturii române, a proiectelor culturale de interes național. Se sărbătorește atât în România (din 2010), cât și în Republica Moldova (din 2013). 

          Mihai Eminescu, „Omul deplin al culturii Române… o conştiinţă de cultură deschisă către tot” (așa cum îl numea Constantin Noica), „ar fi meritat un Nobel pentru literatură, dar acest premiu nu se acordă postum”, afirma Eugen Simion, fost preşedinte al Academiei Române, care a militat pentru declararea zilei de 15 ianuarie drept Ziua Culturii Naţionale. 

          Versurile eminesciene au fost citite în aproape toate colţurile lumii, Eminescu fiind tradus în 60 de limbi de pe toate continentele (germană, franceză, engleză, spaniolă, portugheză, italiană, maghiară, ucraineană, găgăuză, dar şi în chineză, japoneză, arabă, hindi, sanscrită şi chiar în esperanto). A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

              Ca recunoaştere a universalităţii sale, UNESCO a declarat anul 1989: “Anul internaţional Eminescu” (la 100 de ani de la moartea poetului naţional) și, mai târziu, l-a declarat pe Eminescu și poetul anului 2000. Cu poemul “Luceafărul” (la care marele poet a lucrat nouă ani şi jumătate, a făcut zeci de variante şi peste 3 mii de modificări), Eminescu a intrat, în 2009, şi în Guinness Book of Records, “Luceafărul” fiind omologat, cu cele 98 de strofe ale sale, drept cel mai lung poem de dragoste. De asemenea, NASA a numit cu numele lui Eminescu un crater cu un diametru de 125 de kilometri de pe planeta Mercur, iar în catalogul planetelor mici, printre cele 233.943 de planete din Univers care poartă un nume, la poziția 9.495 se află şi Planeta Eminescu. 

Bastonul lui Mihai Eminescu. Dăruit lui Eminescu în 1876 de Societatea Junimea din Iași, bastonul este realizat într-un atelier românesc de la mijlocul secolului al XIX-lea, din fildeș și bambus, argint și piele și are sculptată în basorelief monograma poetului (M. E.), încadrată într-un decor floral.

          





          Din galeria de portrete ale marilor creatori români mai fac parte, alături de poetul național, și: Ion Luca Caragiale, Creangă, Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Mateiu Caragiale, Bacovia, Ion Slavici, Emil Botta, Goga, Coșbuc, Ion Pillat, Adrian Maniu, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Urmuz, Benjamin Fondane, H.P. Bengescu, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Magda Isanos, Ileana Mălăncioiu, P.P. Negulescu, Alice Voinescu, Vladimir Streinu, Nicolae Steinhardt, Mihai Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Brâncuși, Ion Țuculescu, Teodor Pallady, Marcel Iancu, Ștefan Luchian, Gheorghe Pătrașcu, Tonitza, Steriadi, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Tudor Vianu, George Călinescu, Mihail Dragomirescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Dimitrie Paciurea, dar și: Ion Irimescu, George Enescu, Sergiu Celibidache, Ion Voicu, Angela Gheorghiu, Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ion Mincu și... lista poate continua, neavând pretenția de a fi înșirat nici de departe toate marile nume ale culturii românești. 

          Toate aceste nume, care au dus faima culturii noastre în lume, constituie motive de mândrie pentru orice român. Fie că sunt din literatură, din muzică, din teatru sau film, din sculptură, pictură ori arhitectură, au marele merit de a fi dus Cultura Națională mai departe de granițele țării și îi sărbătorim pe toți la 15 ianuarie, în fiecare an. 

          Ziua Culturii Naționale este marcată în fiecare an și în străinătate, organizându-se o serie întreagă de evenimente dedicate acestei sărbătoriri, între cele mai recente amintindu-le pe cele de la: New York, Paris, Praga, Varșovia, Bruxelles, Veneția etc. Cu această ocazie, au avut loc manifestări dedicate culturii eminesciene, dar și expoziții de pictură și sculptură, de fotografii cu imagini-simbol pentru cultura română (ceramica de Horezu, aflată pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO), lansarea unei antologii de lirică românească din Republica Moldova etc. 

          La final, haideți să zâmbim puțin: 

* Oamenii și cultura: 

– Îi mai interesează pe oameni cultura? 

– Da, dar numai arta nespălată a VIP-urilor. 

* - Mămico, oamenii s-au născut din maimuţă? 

  - Da. Aşa spun unii oameni de ştiinţă! 

  - De aia au rămas aşa de puţine?!

* Examen de cultură generală: 

Bulă și cu Ștrulă merg la examen. Ștrulă dă primul examenul. 

- Care este cel mai bun scriitor român? 

- Mihai Eminescu. 

- Când s-a unit România cu Transilvania? 

- 1918. 

- Există viață pe altă planetă? 

- Nu se știe, încă nu s-a descoperit! 

Ștrulă trece examenul și îi spune lui Bulă, care era tufă de Veneția, să dea aceleași răspunsuri. Examinatorii îl întreabă: 

- Cum te cheamă? 

- Mihai Eminescu. 

- Când te-ai născut? 

- În 1918. 

- Mă, tu ai ceva în cap? 

- Nu se știe, încă nu s-a descoperit! 

* Un reporter merge într-un sat să ia nişte interviuri. Spre mirarea lui, satul era gol. Doar la o poartă zăreşte o bătrană. Reporterul se apropie de ea: 

− Săru’ mâna, mamaie, dar unde-s femeile din sat? 

− La căminul cultural, maică, să înveţe limba engleză. 

− Dar bărbaţii? 

− La căminul cultural, maică, să înveţe limba engleză. 

− Şi copiii? 

− La căminul cultural, maică, să înveţe limba engleză. 

− Dar matale, matale de ce nu te-ai dus? 

− Because I already speak English! 

* Cultură generală: 

Un prieten îl întreabă pe Bulă: 

- Ia spune mă, Africa e departe de aici ? 

Bulă răspunde: 

- Nu cred, un coleg de lucru este negru şi vine în fiecare dimineaţă cu bicicleta la fabrică.  

          La final, mi-a fost foarte greu să aleg între multele poezii eminesciene, însă am selectat câteva în interpretarea marilor actori români; am început, totuși, cu melodia românilor basarabeni Doina şi Ion Aldea Teodorovici, care – recunosc – întotdeauna m-a impresionat până la lacrimi: 

Doina şi Ion Aldea Teodorovici - "Eminescu", pe versurile lui Grigore Vieru:

   

"Luceafărul" de Mihai Eminescu în interpretarea actorului George Vraca, cu imagini foarte frumoase:

  

"Scrisoarea a III-a" de Mihai Eminescu recitată de Mircea Albulescu și Gheorghe Cozorici:

 

Cele mai frumoase, rare și uluitoare poezii ale lui Mihai Eminescu în interpretarea actorului Adrian Pintea:

"Sara pe deal" de Mihai Eminescu pe muzica lui Ciprian Porumbescu:

 

Surse:

http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/01/15/documentar-15-ianuarie-ziua-culturii-nationale-09-56-45