vineri, 27 martie 2015

Absenta in dragoste

         Cred ca nu putine persoane au fost in situatia in care - ori ei ori iubitul/iubita - au trebuit sa plece pentru o perioada si au ajuns sa se intrebe (in momentul plecarii sau ulterior) daca dragostea lor va rezista despartirii temporare. Sigur, aceasta absenta poate fi mai lunga sau mai scurta, iar efectele ei pot sa depinda si de lungimea acestei plecari, dar nu numai... 
         Se spune ca, in situatia in care iubim suficient de mult ca sa ne vedem pana la sfarsitul vietii alaturi de persoana iubita, atunci aceasta dragoste va putea rezista despartirii temporare; ajungem, astfel, la ceea ce spunea Comte Debussy-Rabutin: “Absenta este pentru dragoste ce este vantul pentru foc; o stinge pe cea slaba, o aprinde pe cea puternica”. Aceasta pentru ca, in orice despartire temporara, mai important decat toate tentatiile vietii, ramane dragostea de care vom bucura la intoarcerea persoanei iubite.
         Si, stiti ceva? Cateodata parca trebuie sa simti absenta cuiva ca sa ii poti valora apoi, mai mult decat inainte, prezenta. Este, poate, o ironie, dar viata de multe ori ne-a demonstrat ca poate fi ironica si complicat de inteles. 
         Kahlil Gibran spunea: “Viata fara dragoste este ca un copac fara flori sau fructe”. E adevarat, avem mereu nevoie de dragoste; insa, daca dragostea pe care o simtim pentru persoana care se afla, momentan, departe de noi nu este suficient de puternica ca sa reziste despartirii, vom ajunge sa cautam dragostea ceva mai aproape… Ati zambit citind asta? Poate putin amar, in coltul gurii? Si totusi, sunteti de acord cu acest lucru, stiu… avem exemple in jurul nostru, si nu putine. 
         Timpul petrecut fara fiinta iubita ni se pare infinit mai lung decat este, avem impresia cateodata ca trece atat de greu atunci cand ne aflam departe de dragostea noastra… insa, daca ne-am gandi la faptul ca nu timpul trece pe langa noi, ci noi trecem prin timp, poate am privi cu mai multa relaxare distanta (in timp si spatiu) care ne mai desparte de persoana iubita si ne-ar fi mult mai usor sa induram despartirea.  
         Cand vom ajunge sa tragem linie, ne vom da seama ca dragostea pe care am simtit-o fata de o persoana am putea-o masura nu prin numarul de saptamani, luni sau ani petrecute alaturi de aceasta, ci prin momentele in care, datorita sentimentelor pe care le-am incercat fata de aceasta, am simtit ca nu putem trai fara ea!
         Ne nastem din iubire, ne hranim cu iubire, daruim iubire celor de langa noi; important e cat de puternica este aceasta iubire si daca are sanse sa reziste testului timpului. Pentru ca viata ne testeaza mereu pentru a vedea daca meritam ceea ce ne-a oferit, iar situatia se poate schimba in orice clipa. Si atunci, cei mai putin puternici se supara pe viata (amarata-i viata asta, dar lasa ca trece!), in loc sa se gandeasca daca greseala nu este cumva a lor, sa invete de aici o lectie pentru viitor si sa se bucure de ceea ce li s-a oferit. 

         Dar haideti sa lasam, acum, registrul grav, si sa ne delectam cu cateva glume referitoare la absenta dragostei: 

* Sotul, venind acasa, isi gaseste sotia cu un amant. Scoate pistolul, spunandu-i acestuia: 
- Hai cu mine! 
Sotul ii propune amantului: 
- Hai sa facem astfel: eu trag in aer de doua ori si cadem jos amandoi. De care dintre noi se va apropia mai intai sotia mea, acela va ramane cu ea. 
Sotia aude doua impuscaturi. Fuge la fereastra, apoi striga: 
- Ioane, iesi de sub pat. Boii astia s-au impuscat unul pe altul! 



* Sotul intra in pat si-i sopteste sotiei la ureche: - Sunt fara chiloti. 
Sotia: - Lasa-ma sa dorm, maine am sa-ti spal o pereche. 

* Sotia: - Inainte erai foarte fericit daca ma vedeai macar doua minute pe zi. 
Sotul: - Si acum sunt foarte fericit daca te vad doua minute pe zi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu