Dragostea, eterna poveste

Gândește. Încă nu e ilegal.

         ... Nu e ilegal, altfel am gândi cu toții! Dar așa... ce haz are? Mai bine lăsăm pe alții s-o facă în locul nostru, nu?     

        „Nu mă gândesc niciodată la viitor. Oricum vine destul de repede”, spunea Albert Einstein. Nu te gândi la viitor; el oricum vine, și câteodată parcă prea repede! Gândește-te însă cum să-ți construiești prezentul, în așa fel încât să ai un viitor frumos! Pentru ca atunci când, în viitor, te vei gândi la trecut, să o faci zâmbind, simțind că ai făcut ceva în viață, lucruri de care să-ți amintești cu plăcere și pe care să le povestești cu drag urmașilor, la gura sobei.

          Știți cum se spune: când stai în tăcere, în realitate te gândești la foarte multe lucruri… Sigur că da, dar de ce să stai în tăcere, ce haz are? De ce să stai singur, doar cu tine însuți și să-ți bați capul cu una sau cu alta, când poți să te întâlnești cu prietenii la o bere și să discutați vrute și nevrute, apoi să te duci la culcare, relaxat? Cui îi place să gândească? Din păcate…  Aflați mai multe »

 

 

Un zâmbet, o floare, o rază de soare…

          Zâmbim atunci când suntem fericiți, iar zâmbetul ne face să ne simțim și mai fericiți, e ca un bulgăre de zăpadă care se rostogolește la vale, mărindu-se la fiecare rotire. 

          Ați încercat vreodată să dăruiți un zâmbet cuiva care vi s-a părut că ar avea nevoie de așa ceva? Ați văzut vreodată, pe stradă, într-un magazin, oriunde, un chip brăzdat, în clipa aceea, de ridurile conferite de o îngrijorare care se citea cu ușurință pe față? Data viitoare când veți întâlni așa ceva, faceți această experiență: oferiți un zâmbet sincer, din toată inima, acelui chip îngrijorat. Nici nu vă imaginați cât va însemna zâmbetul vostru pentru acea persoană care, poate, e singură, poate simte o mare teamă, un mare stres și care are nevoie de un suflet alături… iar zâmbetul pe care-l va primi va fi un dar extraordinar. Poate pentru voi nu va însemna mare lucru, dar e posibil ca persoana aceea să nu-l uite niciodată. Chipul vostru, pe care l-a zărit doar o clipă, îi va pieri rapid din minte, dar zâmbetul acela și-l va aminti mereu… poate va trece mai departe cu inima mai deschisă și va zâmbi și ea, la rândul ei, următorului întâlnit în cale, chiar fără să-și dea seama de asta, fără să-și propună acest lucru; persoana căreia îi va zâmbi va culege zâmbetul său și îl va transmite și ea mai departe și tot așa…   Aflați mai multe »

 

În căutarea jumătăţii

         “A iubi înseamnă căutarea jumătăţii întregului din care ai făcut cândva parte”. Când dădea această definiție a iubirii, Platon se referea la faptul că, la începutul creației, toți oamenii erau un întreg, astfel că fiecare om avea două capete, patru brațe, patru picioare, patru urechi și fiecare avea ambele organe sexuale, masculine și feminine, într-un cuvant erau ființe androgine. În “Unsprezece minute”, Coelho povestește că această ființă avea “un singur trup și un gât, dar capul avea două fețe, fiecare privind în altă direcție. Era ca și cum două făpturi ar fi fost lipite spate-n spate.”

          Duiliu Zamfirescu explica și el, în “Comăneștenii”, cum arătau aceste ființe de demult: aveau un trunchi rotund, care stătea pe patru brațe și un cap cu două fețe; când alergau, se duceau de-a roata...  Aflați mai multe »

 

 

 

O schimbare în bine

          Am observat o schimbare în modul de manifestare al oamenilor odată cu trecerea la economia de piață. Mai exact, în perioada de tristă amintire, te băteai cu ceilalți pe la cozi ca să reușești să cumperi câte ceva; vânzătorii erau foarte aroganți și disprețuitori cu cumpărătorii, pentru că ei erau cei rugați să pună bucăți mai frumoase pe cântar ori să le faciliteze cumpărarea mai rapidă a unui televizor. Acum, însă, de când există concurență, ei trebuie să convingă cumpărătorul să cumpere marfa lor și nu pe cea de la magazinul alăturat. De aici a apărut necesitatea schimbării totale a comportamentului și a modului de adresare: suntem mai prietenoși, mai atenți cu cei de lângă noi, ne adresăm altfel unii altora...  Aflați mai multe »

 

 

Oferă libertate persoanei iubite!

          Am fost învățați mereu: “Dacă îți place cineva, pune mâna pe el și ține-l strâns, nu-i mai da drumul, că altfel riști să-l pierzi!”. Asta auzim mereu în jurul nostru, iar acest sfat se dă, deopotrivă, femeilor și bărbaților, de către prieteni, rude, persoane care – cică – ne doresc binele… Nenorocirea este că, procedând astfel, o pornim de la început greșit: nu trebuie să înlănțuim pe cineva ca să stea alături de noi, ci să-i oferim libertate, altfel – mai devreme sau mai târziu – tot va pleca de lângă noi! Sună ciudat și totuși, așa se petrec lucrurile!...  Aflaţi mai multe »

 

 

 

 

Teama de ne(fericire) 

          Am auzit odată o conversație: în metrou, o doamnă din spatele meu îi spunea alteia că îi este teamă să fie fericită. Prima reacție: am căscat ochii mari, nevenindu-mi să-mi cred urechilor! Cred că persoana cu care discuta a avut – și ea – un șoc (am simțit asta în vocea ei), pentru că a întrebat-o imediat: “Cum poți să spui așa ceva?”. Cealaltă a continuat: “Mi-e teamă să fiu fericită, pentru că mă gândesc mereu că va veni o vreme când voi fi nefericită și atunci voi suferi și mai mult, în nefericirea mea, gândindu-mă cât de fericită am fost odată.” A urmat o scurtă tăcere (în care probabil interlocutoarea a încercat să deslușească fraza întortocheată de mai sus), apoi a spus: “Știi ceva, greșești amarnic: nu trebuie să-ți fie teamă să fii fericită pentru că, dacă într-o zi vei fi nefericită, măcar știi că ai fost fericită cu altă ocazie.” Prima doamnă a analizat puțin ceea ce a auzit, însă cred că deja avea răspunsul pregătit: “Dar... dacă nu știu ce e fericirea, dacă nu o experimentez, măcar nu știu ce pierd! Și voi suferi mai puțin atunci când sunt nefericită.” ...  Aflaţi mai multe »

 

 

Zâmbește! Nu costă nimic!

          Tuturor ne place să vedem și să avem lângă noi persoane fericite. Aceasta pentru că, lângă o persoană fericită nici tu nu poți fi nefericit, oricât ai încerca; și fără să-ți propui acest lucru, rezonezi cu acea persoană, cu starea ei de bine și intri și tu în starea de fericire în care se află acea persoană. Ați băgat de seamă? Chiar dacă vă spuneți, răspicat: “Eu nu pot fi fericit, tocmai mi s-a întâmplat acest lucru rău, cum pot eu să fiu fericit, chiar stând alături de o persoană fericită? Acea persoană a fost mai norocoasă ca mine, nu a pățit ce am pățit eu; ce să-i faci, nu toți sunt norocoși în lumea asta, iar eu sunt clar printre cei ghinioniști…”. Ei bine, oricât ai încerca să stai bosumflat lângă o persoană fericită, vei sfârși tot prin a zâmbi (chiar dacă poate mai întâi în colțul gurii și doar mai târziu cu toată gura și din toată inima)...  Aflaţi mai multe »

 

 

Iubim să fim îndrăgostiți

          Cui nu i s-a întâmplat, măcar o dată în viață (și mai ales în adolescență!!), să cadă în “putina cu melancolie” după încheierea unei relații, să se simtă singur și uitat de lume, nefericit, nedreptățit, neînțeles, neiubit și mulți alți “ne…”? 

          Unii și-au zis: nu mai am încredere în nimeni, vreau doar să fiu singur; alții au sărit, parcă din răzbunare, într-o altă relație, oricare ar fi ea, doar ca să nu fie singuri. Cei mai mulți, însă, au căutat în stânga și în dreapta pe cineva care să le vindece inima, au cerut să li se facă cunoștință cu cât mai multe persoane, ca să aibă de unde alege, în speranța că-și vor uita dezamăgirea și își vor găsi sufletul pereche...  Aflaţi mai multe »

 

 

 

Un prieten este un dar pe care ţi-l faci ţie însuţi

          Tot mai greu reușim să ne dăm seama cu adevărat ce fel de oameni avem lângă noi. Poate pentru că, de multe ori, rămânem uimiți de ce suntem noi în stare: să facem lucruri pe care nu ne-am fi gândit niciodată că le-am putea face, să spunem cuvinte pe care nu ne-am fi imaginat vreodată că le-am putea rosti, și asta chiar față de persoane apropiate, la care ținem foarte mult… Și atunci ce putem aștepta de la alții? Credem că îi cunoaștem foarte bine, dar, dacă nu ne cunoaștem pe noi înșine, cum să nu ne uimească cei de lângă noi? ... Aflaţi mai multe »

 

 

  

Îmi distrug dușmanii atunci când mi-i fac prieteni

         Citind aceste cuvinte ale lui Abraham Lincoln, mi-am amintit o întâmplare de acum 10-12 ani, când am auzit-o pe o colegă de servici vorbind tare, pe hol, despre mine. Eu eram în biroul alăturat, cu ușa deschisă. Încă de la primele cuvinte mi-am dat seama că vorbea tare tocmai pentru a o auzi eu. Fără a rosti nici un nume, mă bârfea, dar în așa fel încât să înțeleg că era vorba despre mine, că eu eram cea pe care o critica. La început, acest lucru m-a enervat: de ce făcea asta? Eu nu vorbisem niciodată rău despre ea, nu o bârfisem, nu găsisem nimic care să mă deranjeze la ea în mod deosebit și nici nu credeam că pe ea ar putea-o deranja ceva la mine...   Aflaţi mai multe »

 

 

Știi să lupți pentru dragostea ta?

          “Să nu te îndoiești niciodată de deciziile bune ale soției tale. Oricum, ea s-a măritat cu un geniu”, spunea cu mult umor Federico Fellini…
          Te plângi de deciziile pe care le ia persoana iubită? Înainte să faci asta, gândește-te că și tu ai fost una dintre deciziile ei! Și a fost o decizie importantă, te-ai bucurat atunci, să nu spui că nu este așa… ai luptat pentru a o convinge, poate ai încercat chiar să dai la o parte alte persoane care o plăceau! Ai făcut tot ce ți-a stat în puteri pentru asta, pentru că o credeai mai presus de tine și sperai din tot sufletul să te aleagă.

          Și atunci, de ce acum, după ce ai fost ales, în sfârșit, crezi că totul ți se cuvine și nu mai este cazul să lupți în continuare pentru dragostea ei? Ai câștigat doar o bătălie atunci când s-a îndrăgostit de tine, nu tot războiul! Nimic în viață nu ține veșnic, un foc trebuie întreținut mereu pentru a nu se stinge… Dacă ți s-a părut normal să lupți pentru a câștiga persoana iubită, de ce nu ți se pare la fel de normal să lupți ca să menții dragostea vie? ... Aflaţi mai multe »

 

 

Cauți perfecțiunea? Mai caută!

             Cei mai mulți dintre noi ne vedem, dacă nu fără cusur, doar cu foarte mici defecte. Este și motivul pentru care așteptăm, de la cel/ cea de lângă noi, măcar tot atâta… perfecțiune! Știu, mulți ar spune: nu, eu nu mă văd perfect, eu îmi văd și defectele! Da, le vedem și le conștientizăm, dar cu cât avem mai multe pretenții de la noi înșine, cu atât avem și mai multe de la cei care ne înconjoară. Am zis bine, de la cei care ne înconjoară, pentru că, dacă mă refer la persoana cea mai importantă pentru noi, situația este cu totul alta: de la ea așteptăm mult mai mult decât de la colegi, vecini, rude mai apropiate sau mai îndepărtate, de la ea avem pretenții nenumărate! Pentru că, știți cum se spune: dacă rudele nu ți le alegi, măcar cu prietenii să fii mai atent, pentru că pe aceștia poți să-i selectezi chiar tu…
          În ceea ce privește persoana de lângă noi (iubitul/ iubita/ soțul/ soția), așteptările, spuneam, sunt mult mai mari. Uneori sunt atât de mari, încât nici nu mai pot fi numite așteptări, intră deja în categoria… pretențiilor! Unii își dau seama de asta, majoritatea, însă, nu o fac. De la cei care nici măcar nu conștientizează acest lucru, nu prea mai ai ce să aștepți. Dar de la cei care în momentele de sinceritate cu ei înșiși, realizează totuși că fac acest lucru, aceștia mai au o șansă să schimbe ceva...  Aflaţi mai multe »

 

Încrederea în forțele proprii

          Imposibilul nu există! Imposibilul apare atunci când nu ai încercat să găsești o rezolvare sau ai încercat, ai găsit, dar ți-a fost teamă să mergi mai departe. Dar de ce ți-a fost teamă? Pentru că te va ridiculiza lumea? Ei bine, asta e treaba ei, nu a ta; dacă vrei să reușești, nu-i asculta pe cei care îți spun că nu se poate! Ai încredere în ceea ce poți face și fă-ți un obicei din a-ți demonstra cât mai des că POȚI, încearcă să-ți învingi temerile și să demontezi mereu cât mai multe dintre acestea. Gândește-te că doar tu ești cel care-ți impune limite, nu societatea, nici cei din jurul tău, iar lipsa încrederii în forțele proprii duce, în timp, la distrugerea creativității.
          Și de ce trebuie să devii din ce în ce mai neîncrezător în tine însuți? Pentru că alții sunt de părere că un lucru este imposibil? Dar mințile înguste sunt primele care critică ideile mari; dacă tu crezi cu adevărat în ceea ce susții, atunci arată-le că este posibil, pentru că lumea a ajuns aici unde este în primul rând datorită celor care și-au învins temerile și au avut curajul să demonstreze celor din jur că se înșală. Așa cum spunea Krisnamurti: „Îmbătrânim atunci când dăm prioritate cunoscutului asupra necunoscutului”...  Aflaţi mai multe »

 

Tu ce zici, ești frumoasă?

          Știați că 78% dintre femeile din România sunt cel mai mare critic când vine vorba de propria frumusețe și doar 3% dintre ele se consider cu adevărat frumoase? Este concluzia unui studiu efectuat pe 300 de femei cu vârste între 18 și 64 ani… Se pare că româncele sunt mult mai frumoase decât cred, însă sunt foarte exigente cu ele însele. Iată un exemplu foarte elocvent: 
          În clipul video de mai jos, mai multe femei sunt rugate să îşi descrie propriile feţe pentru ca un desenator care nu le poate vedea să creeze schiţe ale portretelor lor. Același desenator cere apoi altor femei (cu care cele care tocmai au fost schițate au socializat anterior) să le descrie pe acestea, pentru ca desenatorul să le schițeze un alt portret. La final, femeilor le sunt arătate atât desenele realizate pe baza descrierilor proprii, cât şi pe cele create pe baza descrierilor făcute de persoanele străine, constatând că desenele realizate ca urmare a descrierilor făcute de străini ilustrează chipuri mai frumoase şi mai prietenoase...  Aflaţi mai multe »

 

Autostrada iubirii

          A fost o vreme când totul mergea perfect: dragoste mare, înțelegere, fericire… simțeau că înaintează pe un drum lin, abia dat în folosință. Apoi, încet-încet, s-au obișnuit și mai mult unul cu celălalt și a apărut armonia între ei, au început să aibă vise comune, să facă împreună planuri de viitor și au simțit că au intrat deja pe autostrada aceea perfectă, nouă, construită din fonduri europene, pe care, îndrăgostiți fiind, au numit-o autostrada iubirii. Au mers unul lângă altul, cot la cot, au setat gps-ul pe dorințele și năzuințele comune și s-au lăsat conduși de el. 
          Dar, undeva, pe parcurs, au început să apară probleme la mașină (ca orice lucru construit de om, nu poate fi perfect). Unul dintre ei, cel optimist, a zâmbit și l-a liniștit pe celălalt, spunându-i că se pricepe el să rezolve problema, important este ca celălalt să aibă încredere în el și să-l urmeze. Optimismul lui l-a molipsit și pe cel de-al doilea și l-a urmat, plin de încredere. Problema s-a rezolvat și aproape au uitat de ea. Dar a apărut o alta, care și-a găsit și ea rezolvarea, însă mai greu decât prima, lăsând urme mai adânci...  Aflaţi mai multe »

 

 

 

Viața ca o oglindă

          Mi-a plăcut o epigramă intitulată “Oglinda”, care spunea: “Scumpă nu-i nici pe departe/ O găseşti la tot românul/ Şi-are mare calitate/ Că nu-şi laudă stăpânul” (Laurian Ionică). 
          Ei bine, gândește-te că viața este ca o oglindă: dacă o privești zâmbind, îți va zâmbi și ea; dacă o vei privi cu o față tristă sau gânditoare, îți va întoarce aceeași stare de spirit și vei reuși doar să te adâncești în acea stare neplăcută. Dacă îți vei aminti acest lucru data viitoare când te vei privi în oglindă, încearcă acest experiment: dacă ai o stare de spirit negativă, schimbă-ți mina, look-ul; să vedem: așa este cum spuneam? Încearcă să zâmbești, chiar dacă îți va fi greu la început, chiar dacă inițial va fi un zâmbet forțat; după câteva clipe, vei constata că devine din ce în ce mai ușor, până când, privindu-ți în oglindă chipul zâmbitor, vei rezona cu acesta și vei scăpa de starea negativă care te chinuia. Și dacă vei continua să zâmbești și să te gândești la lucruri frumoase, nu numai că vei scăpa complet de acea stare proastă, dar, privind în urmă, te vei întreba de ce a trebuit să gândești altfel și să-ți creezi singur o asemenea stare negativă?! Ia să faceți o “probă” după ce citiți asta, să vedem, am sau nu dreptate?...  Aflaţi mai multe »

 

 

Învață să faci complimente

          Cred că mulți dintre noi nu fac complimente celor din jur în ideea că, procedând astfel, recunosc faptul că persoanele pe care le complimentează le sunt superioare, lucru pe care ei nu îl pot accepta! Și atunci preferă, mai degrabă, să le adreseze o critică pentru a le coborî în ochii lor și eventual ai celor din jur. Ceea ce nu pot ei să înțeleagă este faptul că, într-o asemenea situație, tot ceea ce reușesc să facă este să scadă ei în ochii celui pe care l-au criticat și chiar a asistenței (asta dacă cei de langă ei nu sunt de aceeași teapă cu cel care critică, evident!).
          Dar cred că cel mai dureros lucru este (atunci când ții, totuși, la persoana pe care tocmai ai criticat-o sau, mai rău, căreia i-ai aruncat niște vorbe grele) să constați că acea persoană a fost foarte impresionată de cuvintele tale și suferă mai mult decât te-ai așteptat pentru ele. De ce spun asta? Pentru că vorbele aruncate nu mai pot fi luate înapoi. Odată ce le-ai dat drumul, nu mai poți da timpul înapoi, ca să le retragi, oricât ai dori acest lucru. De aceea se spune că e mai bine să gândești de două ori și să vorbești o dată. Sau, cum spunea Ernest Hemingway: “Înainte de a vorbi, ascultă. Înainte de a reacţiona, gândeşte. Înainte de a critica, aşteaptă.” ... Aflaţi mai multe »

 

 

Vârsta dragostei / Apt pentru dragoste

          Mă uit în jur și observ că sunt foarte multe persoane care consideră că a trecut vârsta dragostei pentru ele. „La vârsta meaaa... eei, dacă n-am găsit eu dragostea până acum, nu mai am nici o șansă de acum încolo! M-am resemnat!” Și credeți că cei care gândesc astfel sunt persoane în pragul pensionării?! Nuuu, nici vorbă! Sunt persoane de 45-50-55 de ani, de aceea nu-mi vine să cred când le aud vorbind astfel! Poate pentru unii înseamnă mult (comparativ cu vârsta lor), dar ia gândiți-vă mai bine: oare când vom ajunge la vârsta asta nu vom mai avea nicio pretenție de la noi, de la viață în general? Nu vom mai avea niciun fel de așteptări, de speranțe? Ne vom pune cenușă în cap și vom aștepta cu stoicism sfârșitul? ... Aflaţi mai multe »

 

 

 

 

 

 

Fericirea e la modă?

          Peste tot auzim propovăduindu-se despre fericire. Și mulți dintre noi, ca să fim în ton cu moda, am învățat să afișăm fericirea: imediat ce ieșim din casă ne-am și pus masca fericirii pe chip; imediat ce ne-am întors acasă și am închis ușa în spatele nostru, o și dăm jos și ne dezvăluim adevărata stare de spirit, adevărata față îngrijorată, stresată, chinuită de grijile zilei de azi și mai ales ale zilei de mâine. Acasă suntem mult mai relaxați, întrucât cu cei de lângă noi nu trebuie să mai purtăm masca pe care o purtăm “în societate”. Nu, aici putem fi noi înșine, ne putem purta așa cum simțim: dacă suntem stresați și obosiți, putem să ne descărcăm nervii pe cei de lângă noi, pentru că ei trebuie să ne suporte, nu au încotro, nu-i așa? Dacă suntem singuri, putem să lăsăm să ne privească, din oglindă, o față încruntată, chinuită de griji, enervată, că doar nu e decât reflexia noastră în oglindă, n-are rost să ne ascundem și de ea, nu?...  Aflaţi mai multe »

 

Cu mască, fără mască

              Am citit aseară o povestire a lui Daphne du Maurier intitulată “Lentilele albastre” pe care, deși m-a intrigat foarte mult în timp ce o citeam (sau poate tocmai de aceea!), am continuat să o “înghit” filă cu filă, nerăbdătoare să ajung la finalul ei, pentru a înțelege cu adevărat ce se petrece. Despre ce e vorba?
          O femeie suferă o operație la ochi și, după ce i se scot bandajele, e nevoită să poarte, la recomandarea medicului, o pereche de lentile albastre, pentru ca ochii să se obișnuiască treptat cu lumina puternică. I se spune că nu va fi nici o problemă, singurul lucru diferit va fi acela că nu va putea să vadă în culori, ci doar alb-negru, însă e ceva provizoriu, până va renunța la aceste lentile albastre.
          Însă, imediat după ce începe să zărească câte ceva în jur, are parte de o surpriză de proporții: toți oamenii pe care îi vede au cap de animal sau pasăre așezat pe corpul lor. Pe niciunul dintre ei nu-l mai vede ca având cap de om; rând pe rând, cei din jurul ei apar, pe trupul lor, cu cap de: vacă, pisicuță ori șarpe (cele trei infirmiere care o îngrijeau), câine din rasa terrier (medicul), oaie (sora șefă) etc. ... Aflaţi mai multe »

 

 

 

Bărbatul perfect și femeia perfectă 

 

            Dacă vă uitați pe net, sunt o mulțime de site-uri care vorbesc despre calitățile pe care trebuie să le aibă bărbatul perfect/femeia perfectă (să le zicem b.p./f.p., ca să ne “alunece” ochii mai ușor pe ce este important). … sau despre defectele pe care nu trebuie să le aibă pentru a fi perfecți. Este motivul pentru care nu mi-am propus și eu același lucru. 

         Știți cum se spune: bărbații sunt atât de diferiți de femei, încât e greu de înțeles de ce ne încăpățânăm să trăim împreună! Dar, dacă tot o facem, haideți să vedem cum putem alege în așa fel încât să nu ne lovim prea mult sau prea des de aceste diferențe... Aflaţi mai multe »

 

 

 

Dragostea în căsnicie – acum și odinioară

          Pentru că acest subiect nu poate fi epuizat așa ușor, m-am gandit să mai scriu despre el… 
         În Biblie, căsătoria reprezenta un transfer de proprietate asupra femeii (de la tată către soț). La evreii antici căsătoria era o treabă de familie și nu existau ceremonii religioase de căsătorie. În creștinism, căsătoria este considerată sacră, dar aceasta numai de la 1184 încoace, când a avut loc Conciliul de la Verona.

          Viața conjugală era, pe vremuri, o temniță în care femeile se stingeau în fiecare zi, încet dar sigur. Francois Mauriac vorbea despre „zăbrelele vii ale unei familii”... Aflaţi mai multe »

 

 

Sinceritatea în dragoste

          Sinceritatea este de preferat întotdeauna minciunii – zic eu – însă trebuie să cerem și să oferim sinceritate absolută partenerului de viață, sau să căutăm să spunem lucrurile mai puțin plăcute – mai rar, un pic altfel decât s-au petrecut, ori chiar deloc, pentru a nu răni persoana iubită? Până unde să mergem cu sinceritatea, în așa fel încât să nici nu doară ceea ce avem de spus, dar să nici nu lăsăm impresia că am fi niște mincinoși, pierzând, astfel, încrederea persoanei la care ținem? Cred că granița dintre aceste situații poate fi foarte subțire uneori... 
          Sinceritatea în cuplu înseamnă să nu avem niciun fel de secret față de persoana iubită, chiar dacă, astfel, devenim puțin acaparatori cu aceasta, în timp poate chiar geloși, sau să o iubim sincer, însă fără a ne simți obligați să-i divulgăm tot ce ni se întâmplă în viață? În al doilea caz, ne gândim că nu mințim, ci doar evităm să-i spunem anumite lucruri care știm că nu i-ar face plăcere...   Aflaţi mai multe »

 

 

Greșeli în dragoste

          Cea mai mare greșeală pe care o poți face este să îți fie frică să greșești (iar acest lucru e valabil și în general, în viață, nu doar în dragoste). Aceasta pentru că, fiindu-ți teamă să nu greșești, vei ajunge să nu faci nimic, niciodată. Dacă vei sta închis în colivia pe care singur ți-ai construit-o de teamă să nu suferi vreo dezamăgire în dragoste, atunci fii mulțumit: nu vei fi dezamăgit, însă nici nu vei ajunge vreodată să cunoști dragostea! Dacă nu vei întreprinde nimic pentru a căuta dragostea, atunci cum crezi că o vei putea găsi vreodată? 
          Ți-e teamă să nu suferi din dragoste? Ți-e teamă să nu greșești? Ei bine, vestea bună este că ai tot dreptul să faci greșeli: te-ai născut pentru a le face, așa încât mai bine oferă-ți șansa să greșești, oferind dragostea ta celor pe care îi apreciezi, decât evitând să iubești pentru a nu suferi. Sau, cum se mai spune: te-ai născut pentru a fi fericit, nu perfect! ... Aflaţi mai multe »

 

 

Momentul potrivit

          De câte ori nu ne-am gândit, înainte de a face un lucru: „Da, sigur, e o idee bună, dar nu acum, nu e momentul potrivit, mai bine să aștept până la... ”. Și momentul a trecut, poate că atunci când am amânat să facem acel lucru nu ni s-a mai părut că merită sau – din nou – că nu e momentul potrivit și mai apoi am regretat că nu l-am făcut atunci când trebuia sau chiar că nu l-am mai făcut deloc... 
          Oare de ce amânăm mereu să facem unele lucruri, să spunem anumite cuvinte, să luăm legătura cu unele persoane? Cu toții am procedat astfel și nu doar o dată în viață. Din timiditate, de teamă că vom fi greșit înțeleși ori mai știu eu din ce motiv, dar am făcut-o! Și au rămas în urmă regretele... uneori poate nici nu ne-am dat seama de acest lucru, însă momentul a trecut pe lângă noi și dus a fost! Poate că viața noastră ar fi luat o cu totul altă turnură dacă am fi avut curajul să acționăm atunci când trebuia ori am fi „prins” momentul! ... Aflaţi mai multe »

 

 

 

Reciprocitatea sentimentelor

           Ei bine, cred că aceasta este indispensabilă în prietenie, însă nu și în dragoste. Nu poți fi prietenul cuiva fără ca acesta să te considere prietenul său, în schimb poți iubi pe cineva, fără ca această persoană să te iubească și ea (sigur, e cazul nefericit în dragoste, dar nu întotdeauna avem noroc…). Atunci când spui cuiva “te iubesc” - spunea Paulo Coelho - “nu aștepta întotdeauna să auzi aceleași cuvinte în schimb. Iubim pentru că avem nevoie să iubim. Fără asta, viața își pierde orice noimă, iar soarele încetează să mai strălucească.” 
          Cred că ideal ar fi ca fiecare dintre noi să înceapă prin a iubi, să continue cu a iubi cu toată ființa sa, ca abia apoi să aștepte să i se înapoieze iubirea pe care a oferit-o. Din păcate, în viață se întâmplă de multe ori exact invers: începem prin a pretinde iubire și, dacă suntem mulțumiți de ceea ce primim, ne implicăm și noi afectiv în acea relație...  Aflaţi mai multe »

 

 

Dragostea în căsnicie – mit sau realitate?

          Cu ceva timp în urmă discutam cu două colege despre acest subiect: căsniciile fără dragoste, subliniind faptul că, de cele mai multe ori, dragostea dispare în timp atunci când unul (sau poate chiar amândoi) nu sunt atenți să o mențină și cad în delăsare și în nepăsare față de ei înșiși și/sau față de persoana de lângă ei. Una dintre colege a spus, atunci, ceva ce ne-a lăsat cu gura căscată: că, de fapt, fericirea într-o căsnicie nu poate exista decât în absența dragostei! Cum așa?, am întrebat-o, amândouă, în același timp: cum poți spune că cineva poate fi fericit în asemenea condiții? De fapt, a intervenit ea prompt, nu poți fi fericit decât în aceste condiții! ... Aflaţi mai multe »

 

Nu critica!

          Mereu am fost de părere că doar transpunându-te în situația celui de lângă tine îl poți înțelege cu adevărat. Și cred că asta e valabil în orice situație, nu neapărat într-o relație de dragoste. Am primit mai demult o tăbliță de agățat pe perete, pe care este scrisă o rugăciune indiană; doar câteva cuvinte care spun atât de multe: “Indian prayer: Grant that I may not criticize my neighbor until I have walked a mile in his moccasins”. Exact ceea ce vorbeam mai sus: nu-ți critica vecinul (partenerul de viață, în situația noastră), până când nu ai mers o milă în mocasinii lui. Poate i-au rămas mici, îl strang și de aceea obosește repede și nu mai merge lângă tine așa mult sau așa repede ca odinioară; poate s-au rupt și acum îi intră pietricele care îl jenează la mers. Ideea este că nu poți înțelege de ce o persoană a acționat într-un anumit fel până nu te pui în situația acelei persoane. Făcând asta, poate vei înțelege mai bine ce simte cel pe care ai tendința să-l critici, respectiv ce sentimente i-a trezit purtarea ta în anumite situații, ce a gândit, ce și-a dorit și ce a primit, de fapt, de la tine și, văzând aceste lucruri și înțelegându-le, poate vei reuși să schimbi situația... Aflaţi mai multe »

 

Dragostea bate la usa

         Chiar daca ai iubit si ai fost dezamagit, chiar daca simti ca niciodata, nimic nu va mai fi ca altadata, tine minte ca atunci cand soarta ne inchide o usa, Dumnezeu ne deschide o fereastra. Si atunci ia in considerare ceea ce spunea Ionel Teodoreanu in “Lorelei”: “Dragostea apare la fereastră înainte de a bate la uşă. Dragostea e ca o surpriza, poate veni de oriunde. Poti sa o gasesti langa tine chiar”. Trebuie doar sa fii pregatit sa o primesti cu bratele si cu inima deschise, sa o faci sa se simta binevenita, astfel incat sa nu-si doreasca sa mai plece vreodata de langa tine. 
          Se spune ca inima unui indragostit este ca o usa, se deschide atunci cand nu te astepti si nu intotdeauna la usa este cine trebuie... Aflaţi mai multe »

 

 

Dragostea e oarba?

         Toata lumea este de acord cu faptul ca dragostea e oarba, cica este o axioma care nu mai trebuie demonstrata. Dar de ce este oarba? Pentru ca alegem cu inima, nu cu capul, atunci cand ne indragostim. Foarte rar ascultam ce ne spune mintea. Stiti caricatura aceea cu creierul care ameninta inima ca o omoara daca se mai indragosteste? Asta pentru ca se gandeste (doar e creier!) ca dragostea e o boala. Nu se spune ca ne imbolnavim de dragoste sau ca suferim de „boala dragostei”? Dar biata inimioara nu asculta niciodata povetele creierului, si de aici o multime de necazuri. Organizatia Mondiala a Sanatatii considera chiar ca dragostea este o afectiune psihica (nu glumesc!). Neurologii, pe de alta parte, au ajuns la concluzia ca, atunci cand suntem indragostiti, partea din creier atribuita gandirii critice nu mai lucreaza ca de obicei...  Aflaţi mai multe »

 

 

Transformarea dragostei in prietenie – adevar sau legenda?

         Foarte multi dintre noi ne-am pus aceasta intrebare: e posibil ca, dupa incheierea unei relatii de dragoste, sa urmeze o prietenie adevarata, sincera? Raspunsul depinde de foarte multi factori; o relatie de dragoste se poate transforma in prietenie, in indiferenta sau chiar in ura… Poti sa te indepartezi de cel care ti-a fost alaturi la bine si la greu privind cu regret in urma, constientizand ca dragostea s-a incheiat treptat, sau poti sa pleci in fuga de langa persoana care te-a dezamagit asa cum nu ai crezut o clipa macar ca o poate face. Desigur, trairea uneia sau alteia dintre aceste situatii depinde in primul rand de motivul despartirii.
         Astfel, e posibil ca sentimentul de dragoste sa se transforme intr-unul de prietenie daca treptat dragostea ambilor parteneri s-a stins si in timp s-a instalat o raceala in cuplu (caz in care despartirea apare, mai degraba, ca o dezlegare decat ca o nenorocire). Desigur ca doua persoane...  Aflaţi mai multe »

 

 

Trecerea de la prietenie la dragoste

         Cand ai un prieten/ o prietena de sex opus pe care il/ o stii de o viata si care vine intr-o zi sa-ti spuna ca doreste sa treaca aceasta prietenie la un alt nivel, ce crezi ca e mai bine: sa accepti sau sa-i dai de inteles ca e pacat sa se strice o prietenie asa veche, in conditiile in care nu se stie daca o relatie de dragoste intre voi va avea aceleasi sanse de reusita cate a avut relatia de prietenie? Sigur, sunt situatii si situatii, care tin de distanta dintre cei doi din punct de vedere geografic, de varsta, educatie, stare sociala ori materiala si multe altele, peste care intr-o relatie de prietenie este, poate, mai usor de trecut decat intr-o relatie de dragoste.
         Majoritatea vor spune ca intr-o relatie de dragoste treci mai usor peste... Aflaţi mai multe »

 

 

Prietenie sau dragoste?

           S-au spus atat de multe despre dragoste si despre prietenie si inca si mai multe despre legatura dintre ele, incat era inevitabil sa nu apara si contradictii… Haideti sa vedem cum au fost ele privite de mari oameni si nu numai…
         “Prietenia este cu siguranta cel mai bun pansament pentru durerile provocate de dragoste”, spunea Jane Austen. Unui prieten i te poti confesa, pe umarul lui poti plange, el iti poate da sfaturi utile intrucat, nefiind implicat direct, vede lucrurile cu mai multa obiectivitate decat tine. Si daca acest prieten mai este si de sex opus, atunci parca tinzi sa iei si mai in serios sfaturile primite de la acesta, reusind sa afli, astfel, cum gandeste “tabara” cealalta. Si nu este putin lucru, pentru ca nu cred ca sunt multi cei care se pot lauda ca ii cunosc cu adevarat pe cei de sex opus... Aflaţi mai multe »

 

 

Teama de singuratate

         V-ati gandit vreodata cate persoane raman intr-o relatie doar de teama ca nu vor face fata singuratatii? Teama de singuratate este una dintre marile temeri ale omului, acesta fiind o fiinta eminamente sociala; traim intr-o societate, e drept, petrecem o mare parte din viata la serviciu (daca suntem norocosi sa avem asa ceva!), apoi pe drum, la cumparaturi etc. Dar, la sfarsitul zilei, cand ne indreptam spre casa, credeti ca e simplu sa gasesti casa goala, sa nu te astepte nici un suflet in ea? Cred ca multi cunoastem aceasta situatie; pentru unii a fost o perioada mai lunga, pentru altii mai scurta, dar cred ca toti ne dam seama, indiferent daca am trait-o sau nu, ca nu este o situatie de dorit pentru nimeni. 
         Si ajungem la vorba lui Octavian Paler: “Vai de cel care, dupa ce deschide usa camerei seara, nu are cui spune: “Buna seara”.
           Aceasta deoarece: ... Aflaţi mai multe »

 

Suferinta in dragoste

         De ce suferim din dragoste? Poate pentru ca iubind, ne asteptam sa fim iubiti, la randul nostru? Dar in cazul iubirii nu se procedeaza ca la magazin: eu iti dau dragostea tie, da-mi-o si tu pe a ta; am batut palma si toata lumea e multumita! Nu asa stau lucrurile; ar fi mult prea simplu... Confucius spunea ca, in cazul dragostei, trebuie sa pui mai mult pret pe efort decat pe recompensa. In cate alte situatii in viata mai procedam astfel?
         Atat dragostea, dar mai ales suferinta din dragoste ne schimba foarte mult, ajungand pana la a ne transforma in cu totul alti oameni decat pornisem la drum, in relatia respectiva, oameni pe care nu am fi crezut vreodata ca ii vom regasi in noi insine...
         Mi-amintesc cum, odata, a venit o prietena, plangand, sa-mi povesteasca cat de mult sufera pentru ca a fost tradata in dragoste. Mi-a spus: ... Aflaţi mai multe »

 

 

Singuratatea in doi

             A fost o vreme cand credeai ca dragostea voastra este perfecta si va rezista tuturor incercarilor vietii? Poate ca asa era, poate nu te-ai inselat, insa, in timp, ati uitat (unul dintre voi sau chiar amandoi) sa luptati pentru a o pastra. Si atunci, intristata, dragostea s-a indepartat, intai cu pasi mici, nesiguri, apoi tot mai mari, lasand loc singuratatii in doi.
         Dar, de fapt, cine e vinovat pentru singuratatea care s-a instalat pe nesimtite, dar sigur in cuplu? Oare nu tocmai cei care i-au permis sa se instaleze, prin faptul ca nu au facut nimic ca sa impiedice acest lucru? Cu totii ne dorim iubire, insa multi, cand o gasim, nu stim ce sa facem cu ea si sfarsim prin a o pierde, mai devreme sau mai tarziu. De ce? Pai… sa ne gandim ce am facut atunci cand, vorba ceea, cu ochii larg inchisi, am trecut pe langa dragostea care ne-a zambit: am respins iubirea si am ramas fideli singuratatii noastre! Sau, cum ar spune Ionel Teodoreanu: “Am trecut pe langa ea cu dragostea de mana si am ramas cu mana intinsa ca a regelui Lear”...   Aflaţi mai multe »

Dragostea eterna

 

           Parafrazandu-l pe Andrei Plesu, putem spune ca, daca iubesti o persoana nu o faci pentru ca o crezi perfecta, ci pentru ca, datorita iubirii tale, ai decis sa vezi dincolo de imperfectiunile acesteia.
         Dragostea pe care o traim zi de zi, alaturi de persoana iubita, nu se desfasoara simplu, ca in basmele copilariei: “Si au trait fericiti pana la adanci batraneti”, ci trebuie investit foarte mult in ea pentru a o face sa dureze. Insa, asa acum spunea Blaise Pascal: “Cand iubesti puternic, gasesti intotdeauna ceva nou in persoana iubita”: ceva nou de iubit, ceva nou care sa-ti mentina atentia mereu treaza si care sa ajute dragostea sa se reinventeze in timp, sa se transforme pe baza a ceea ce cuplul a construit in anii care s-au scurs de cand sunt impreuna.

         Maica Tereza spunea: “Nu conteaza atat de mult ceea ce faci, ci cata dragoste pui in ceea ce faci”. Acest lucru se va simti mereu de catre partener, pentru ca dragostea dureaza atat timp cat ne dorim noi sa dureze, atat timp cat credem in ea si cat o alimentam... Aflaţi mai multe »

 

Absenta in dragoste

         Cred ca nu putine persoane au fost in situatia in care - ori ei ori iubitul/iubita - au trebuit sa plece pentru o perioada si au ajuns sa se intrebe (in momentul plecarii sau ulterior) daca dragostea lor va rezista despartirii temporare. Sigur, aceasta absenta poate fi mai lunga sau mai scurta, iar efectele ei pot sa depinda si de lungimea acestei plecari, dar nu numai... 

         Se spune ca, in situatia in care iubim suficient de mult ca sa ne vedem pana la sfarsitul vietii alaturi de persoana iubita, atunci aceasta dragoste va putea rezista despartirii temporare; ajungem, astfel, la ceea ce spunea Comte Debussy-Rabutin: “Absenta este pentru dragoste ce este vantul pentru foc; o stinge pe cea slaba, o aprinde pe cea puternica”. Aceasta pentru ca, in orice despartire temporara, mai important decat toate tentatiile vietii, ramane dragostea de care vom bucura la intoarcerea persoanei iubite... Aflaţi mai multe »

 

 

Recastigarea dragostei pierdute

         Ai iubit si apoi ai pierdut dragostea? Te simti nenorocit pentru asta si simti ca ai gresit si nu mai ai cum sa te intorci si sa repari ceea ce ai gresit? Haideti sa vedem impreuna ceea ce este de facut! 
         Nicolae Iorga spunea: “Sunt succese care te injosesc si infrangeri care te inalta”. Daca ai pierdut, la un moment dat, dragostea persoanei de langa tine, gandeste-te bine inainte de a incepe sa suferi pentru asta: oare chiar era vorba de persoana pe care ti-ai dorit-o mereu, pe care ai fi pastrat-o langa tine toata viata sau, prin pierderea acestei dragoste, ti s-a dat, poate, sansa sa intalnesti o alta, mai mare, poate chiar cea pe care o cautai si o asteptai mereu? Pentru ca, daca este asa, inseamna ca prin aceasta pierdere ti s-a facut un serviciu, ea nefiind altceva, de fapt, decat o trambulina spre urmatoarea. Asta, evident, daca ai invatat ceva din ceea ce ai gresit in relatia pe care tocmai ai incheiat-o. Si chiar daca ...  Aflaţi mai multe »

 

 

Pierderea dragostei

         Cum se poate pierde dragostea omului de langa tine? O, metode sunt destule, nu are sens sa le enumeram aici; si oricum, nu le-am putea cuprinde pe toate, pentru ca mintea omeneasca e inventiva si fara limite… Oricum, poti sa-ti pierzi jumatatea datorita unor defecte – ale tale sau ale partenerului – defecte care poate au fost sesizate de la inceput, dar datorita dragostei ce se instalase deja in inima noastra, am crezut ca pot fi surmontate. Sau poti sa-ti pierzi jumatatea din cauza unor asteptari nerealiste, adica a faptului ca incercam sa vedem persoana pe care o iubim avand o multime de calitati pe care ne-am dorit sa le aiba si pe care, indragostiti fiind, chiar credeam la inceput ca le are. Oricum ar fi, vinovatii nu suntem decat noi, pentru ca am inceput o relatie pe baza unei amagiri si atunci cand dragostea s-a mai “invechit”, adevarul a iesit la iveala si nu am mai avut forta sa-l ascundem sau sa ne amagim in continuare. Odata pierduta dragostea, suferinta apare in mod firesc, datorita faptului ca a fost o vreme cand am tinut la acea persoana, iar acum, odata cu dragostea, am pierdut si toate acele vise, asteptari, angajamente pe care le-am faurit alaturi de ea si cu ea.

         Multi cred ca iubirea este un troc: eu te iubesc si daca vrei sa fie bine, iubeste-ma si tu si viata ne va da tot ceea ce ii vom cere. Dar nu poti pretinde celui de langa tine...  Aflaţi mai multe »

  

 

Cautarea dragostei

         Dragostea se asterne in calea noastra ca un camp plin cu flori. Trebuie sa fim doar atenti pe unde calcam si sa ne oprim langa cea care e cel mai aproape de sufletul nostru, pentru a o putea culege... Dar, pentru aceasta, trebuie sa incercam sa vedem paradisul de sub picioarele noastre si nu sa-l cautam uitandu-ne spre cer!
         Nu te gandi ca ai cele mai multe sanse sa gasesti iubirea la intersectia latitudinii de 46.3° nord cu longitudinea de 25.2° est; mai bine deschide-ti sufletul pentru a o gasi sau pentru a fi gasit. Fii pregatit sa primesti iubirea in viata ta, deoarece nu o vei primi atunci cand o astepti cu infrigurare, ci tocmai atunci cand, relaxat, iti deschizi sufletul pentru a o intalni...   Aflaţi mai multe »

 

Atentie la dragoste!

         De ce atentie? Deoarece, asa cum spunea William Shakespeare, “Cursul dragostei adevarate nu a fost niciodata neted”. Ba, inca, daca am gasi dragostea adevarata, tot ar fi minunat, pentru ca Marele Will cred ca se referea doar la cateva denivelari. Din nefericire, insa, astazi am uitat de mult ce inseamna aceasta dragoste adevarata, astfel incat dragostea pe care o traim acum este plina de hartoape, cam ca drumurile noastre… si atunci, cum sa nu renunti usor, cand vezi de cate zgaltaituri ai parte zilnic? Cred ca de aceea tot mai putini oameni se casatoresc in ziua de astazi, iar intre cei care au curajul sa faca acest pas, apar atatea divorturi...  Aflaţi mai multe »

 

 

 

Durerile dragostei

         Atunci cand iubesti esti cel mai fericit om din lume; pe de alta parte, cel mai trist lucru este sa suferi din iubire... dragostea este cea care te poate duce pe culmile extazului, dar si pe cele ale disperarii; de aceea trebuie sa deschidem foarte bine ochii atunci cand ne indragostim, pentru ca viata pe care o traim nu este intotdeauna ca in filmele romantice…  
         Tudor Musatescu era de parere ca dragostea reprezinta “batai de inima pentru dureri de cap”. Nu sunt deloc placute durerile de cap, stiu, dar parca nu e in regula nici sa traiesti o viata fara sa ai ocazia sa simti acele batai de inima… E drept, atunci cand o relatie s-a terminat, majoritatea gandim: “Ah, daca nu l-as fi cunoscut, nu as fi trait acum aceasta dezamagire!” Si totusi, este doar primul gand care ne vine in minte, insa, daca am tinut cu adevarat la persoana de langa noi si, mai ales, daca aceasta persoana a meritat dragostea noastra, va veni o vreme ... Aflaţi mai multe »

Fericirea in dragoste

         Toti cautam fericirea in viata; unii o gasesc in bogatia pe care o acumuleaza, altii intr-o meserie frumoasa, care-i captiveaza si le mentine interesul viu, altii in comorile naturii, pe care le privesc cu recunostinta… insa, toti cautam, pe langa acestea, si fericirea in dragoste. 
         Părintele Pantelimon Şuşnea spunea: “Bucuria se cere împărtăşită, nu se trăieşte în singurătate. De aceea se spune că cea mai mare fericire e să iubeşti şi să fii iubit”. Suntem facuti pentru a darui iubire si a o primi inapoi. Ar fi - vorba ceea - ca si cum soarele ne-ar incalzi din ambele parti.
         Ati observat ca oamenii indragostiti sunt mai frumosi? Daca nu ati observat asta la voi (desi nu cred, sincer), ganditi-va la orice prieten sau prietena, cum arata inainte sa se indragosteasca si cum arata cand emana iubire in jur! Nu ati fost niciodata tentati sa-i spuneti cuiva: ... Aflaţi mai multe »

 

 

Riscurile dragostei

          E riscant sa iubesti, veti spune? Bine, dar dragostea este un sentiment atat de frumos, au cantat-o poetii, muzicienii si toti indragostitii lumii, fiecare asa cum a simtit-o, asa cum a trait-o... cum ar putea sa fie ceva periculos, ca sa putem vorbi de riscuri? Ei bine, pot exista riscuri si aici, dar e un mare pacat sa nu ti le asumi, pentru ca ar insemna ca pierzi cea mai frumoasa parte a vietii… E drept, sunt putini cei care stau departe de ea, cei mai multi o cauta cu infrigurare toata viata.
          Dar sa vedem care sunt riscurile dragostei…
         Mai intai, exista riscul sa iubesti si sa nu fii inteles, sa nu fii apreciat, sa nu ti se raspunda cu aceeasi dragoste. Iar acest lucru il putem privi din amandoua partile: e greu si atunci cand iubim noi si nu ni se raspunde la fel, ...   Aflaţi mai multe »

 

 

Unde exista dragoste, exista viata

         De ce dragostea ne aduce atat de multe bucurii si atata fericire? Pentru ca atunci cand iubeşti, trăieşti; în rest... doar exişti... si cred ca toti ne dorim mai mult decat o simpla existenta, terna, fara culoare, fara implicare, fara dragoste. Cum spunea si Mahatma Ghandi: “Unde exista dragoste, exista viata“. Dragostea iti poate aduce atata bucurie in suflet si in viata… Fara dragoste nu am simti ca traim cu adevarat; de aceea, cautam - mai mult sau mai putin constient - in primul rand dragostea in cei de langa noi, apoi alte tipuri de fericiri; sigur, trebuie sa luptam pentru a realiza o multime de alte lucruri in viata, dar dragostea este nu doar ceva auxiliar, ci ceva fara de care nu ne simtim cu adevarat impliniti in ceea ce facem…  Aflaţi mai multe »

 

 

Cat dureaza dragostea?

         Cat dureaza dragostea? Incercati sa intrebati asta pe strada sau in jurul vostru si veti fi uimiti cate variante veti auzi! Cate persoane, atatea variante… sau aproape. De ce spun aproape? Pentru ca, in cea mai mare parte, opiniile care se suprapun nu sunt opinii proprii, sunt spuse din auzite sau “din carti”. In rest, cei care isi exprima opinia personala gandesc in primul rand functie de experienta traita pana la momentul respectiv sau cel mult din ceea ce au vazut in imediata apropiere.
         Frederic Beigbeder a scris o carte intitulata “Dragostea dureaza trei ani”, in care descrie si cum arata dragostea in acesti trei ani: “la început, este un an de pasiune, pe urmă, un an de tandreţe şi, în cele din urmă, un an de plictis”. Dar, in ultima pagina a cartii, autorul revine: "Sper ca titlul mincinos al acestei carti nu v-a exasperat din cale afara: binenteles ca dragostea nu dureaza trei ani. Sunt fericit ca m-am inselat." ... Aflaţi mai multe »

 

 

Cum te transforma dragostea     

         Ati aruncat vreodata o privire in urma, pentru a va reaminti cum erati inainte de a va indragosti prima data? Sau v-ati gandit cat de mult v-a schimbat prima dragoste, cat din persoana care erati inainte de a iubi prima data a mai ramas dupa ce acea iubire s-a stins?

         Octavian Paler spunea: “Cine iubeste si este iubit nu va mai fi niciodata acelasi om ca inainte”. 

         Nu stiu de ce, dar atunci cand am citit aforismul de mai sus, m-am gandit la o fosta colega de serviciu. De ce tocmai la ea? Poate pentru ca mi s-a parut ca ea s-a transformat foarte mult dupa ce a intalnit dragostea, poate mai mult decat alte persoane cunoscute. Este vorba de o colega care, la vremea aceea, trecuse de 50 de ani. Nu fusese maritata niciodata si colegii toti o cunosteau ca “domnisoara”. Asa ii placea mereu sa se prezinte. Cand i se adresa cineva cu “Doamna X”, ea tinea sa precizeze, pe un ton apasat: “Dom-ni-soa-ra!”...  Aflaţi mai multe »

 

 

Daruirea in dragoste

   Octavian Paler spunea: “Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire”. Aceasta pentru ca, atunci cand iubesti, simti nevoia sa dai (si chiar sa sacrifici) totul, persoanei iubite. E stiut faptul ca, inainte de a primi, trebuie sa inveti sa daruiesti; inainte de a fi iubit, trebuie sa stii sa iubesti. Daca vrei dragoste, invata intai sa o daruiesti celor de langa tine. Doar asa vei putea sa o primesti inapoi, inzecit. Si, mai ales, nu-ti fie teama ca iti vei “risipi” iubirea atunci cand o daruiesti, caci “Iubirea este singurul lucru care poate fi impartit la infinit fara sa se micsoreze” (Octavian Paler)...   Aflaţi mai multe »

 

 

 

 

Evolutia dragostei

        V-ati gandit vreodata cum ia nastere dragostea, cum ajung doi oameni sa se cunoasca, sa se placa, apoi sa se indragosteasca si (din pacate) de multe ori sa se desparta? 

        Tudor Musatescu era de parere ca dragostea este un “sentiment care vine in galop si dispare in varful picioarelor”. Si cu ce galagie vine, cat este de navalnica, de trufasa, incat de multe ori ne face sa nu vedem sau sa nu vrem sa vedem anumite lucruri la persoana de langa noi, lucruri care, mai apoi, ni se par esentiale si de neacceptat; si nu gasim alta solutie decat sa ne retragem cat mai discret, pentru a evita o suferinta din partea unuia sau altuia…  Aflaţi mai multe »

  

 

Ce este dragostea

         Ce este dragostea? Cred ca raspunsul ar putea fi foarte simplu, depinde pe cine intrebam; avem trei variante:
- daca intrebam pe cineva care nu a fost niciodata indragostit, va spune un simplu: “Nu stiu!”, ridicand din umeri sau va da un raspuns din carti sau din auzite, de la prieteni, rude, cunostinte etc. Deci, peste acestia putem sari usor.
- daca intrebam pe cineva care a fost indragostit o data (sau chiar una dintre persoanele din prima categorie, dupa ce au trait prima dragoste) va spune: “Stiu!! Este asa… si asa… si asa…” si va face o descriere amanuntita a ceea ce a simtit atunci cand a fost indragostit.
- daca intrebam pe cineva care a fost indragostit de mai multe ori (sau chiar aceeasi persoana din a doua varianta, dar dupa o vreme, in care a mai fost indragostita cel putin inca o data), va ridica din umeri si va spune, rasufland inciudat: “Nu mai stiu!”... Aflaţi mai multe »

 

Dragostea, poveste straveche...

        Dragostea, eterna poveste... atat de cunoscuta si totusi, atat de noua, de fiecare data! Ati observat ca, imediat ce am trecut de prima iubire, traim sentimentul ca de-acum cunoastem dragostea si nimic nu ne mai poate surprinde ori lua pe nepregatite? Si totusi, de fiecare data cand ne indragostim, observam ceva nou in manifestarea ei, in comportamentul nostru ori in cel al iubitilor nostri; in acest sens, Heinrich Heine spunea: “Dragostea este o poveste straveche, dar care este totdeauna noua”.

         Si, ca veni vorba de poeti, Vidyapati spunea, referindu-se la acest sentiment: “De ce ma intrebi ce-i dragostea? Cum pot sa-ti explic sentimentul acela, care in fiecare clipa ia o noua infatisare?” Asa este, si nici eu nu voi incerca sa fac asta, tocmai pentru ca mereu arata altfel… am cautat doar parerea altora in aceasta privinta; si fiecare l-a asemanat cu un alt sentiment, functie de ceea ce a simtit atunci cand a fost indragostit, la randul lui... Aflaţi mai multe »

Fericirea si suferinta in dragoste

            Mereu ni s-a spus sa cautam pe cineva cu care sa avem cat mai multe in comun, cu care sa ne asemanam din cat mai multe puncte de vedere, pentru a-l putea intelege pe cel de langa noi si pentru a putea fi intelesi, la randul nostru; mereu am gandit ca trebuie sa ne deschidem sufletul fata de persoana iubita si sa o lasam sa ne cunoasca cat mai bine (si, evident, asta sa facem si noi). Si totusi, John Fowles spune: “Dragostea este misterul intre doi oameni, nu asemanarea dintre ei.” 
         In realitate nu exista reguli in iubire! Merita sa ne ascultam inima, si ea ne va spune negresit cum trebuie sa procedam. Fiecare cuplu este unic, fiecare suflet este de neasemuit, fiecare clipa de iubire are unicitatea sa absoluta si irepetabila... Aflaţi mai multe »

Nevoia de dragoste

            Toti avem nevoie de dragoste, chiar daca ne dam seama sau nu, daca o recunoastem sau nu, daca o intalnim cu adevarat sau nu… suntem facuti din dragoste, cu dragoste, pentru dragoste. Cum ar putea cineva sa se gandeasca la faptul ca e prea ghinionist ca sa o intalneasca? Cred ca pentru fiecare exista un suflet care il asteapta undeva, candva… trebuie doar sa gandim ca il vom intalni, sa speram si… sa cautam cu toata dragostea de care suntem in stare!
         Cred ca doar cei care s-au “programat” in mod deosebit sa nu-si gaseasca dragostea, nu au gasit-o! Pentru ca putini stiu ca suntem, pana la urma, suma gandurilor si nazuintelor noastre; daca ar sti cat de mult depindem de ceea ce gandim, cat de mult ne influenteaza viata si destinul gandurile si dorintele noastre, putini ar fi cei care si-ar plange in continuare de mila ca nu sunt in stare sa-si gaseasca sufletul pereche si… ar purcede la drum, cu indrazneala si aplomb, pentru a-l cauta. Si, ce credeti, care sunt sufletele care se vor gasi mai repede: cele care se cauta reciproc sau cele in care cautarea apartine unuia singur, chiar daca acesta din urma cauta cu mare asiduitate?...  Aflaţi mai multe »

Sursa foto:  internet