deschid poarta spre tărâmul dorului cu cheia sol-itudinii
aflată pe portativul visului
urc tăcută pe cărarea tăcerilor
la braț cu amintirile
ce-mi oferă mângâiere
sub pleoapele închise se insinuează
imagini pline de iubire:
respirația ta caldă
în timpul somnului liniștit,
o fotografie ce-ți surprinde zâmbetul
într-o după-amiază de vară,
o scrisoare veche încărcată de poezie
ce stă mărturie dorului tau,
privirea ta albastră
ce vibrează de dorință
mai completez o filă
în jurnalul așteptărilor
cu penița gândului
înmuiată în călimara imaginației
deschid ochii sufletului
și contemplu clipa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu